Obezitatea, fumatul, hipertensiunea și diabetul sunt întâlnite tot mai des la pacienți foarte tineri, avertizează dr. Dan Iliescu, medic primar cardiologie și director al Spitalului de Cardiologie Arcadia. Potrivit specialistului, stilul de viață și stresul cotidian favorizează apariția bolilor cardiovasculare înaintea vârstei considerate în mod obișnuit cu risc.
Tinerețea poate întârzia atât prezentarea la medic, cât și stabilirea diagnosticului. Mulți pacienți pornesc de la presupunerea că nu pot avea o afecțiune serioasă, însă în cazul tinerilor predomină patologia congenitală, iar factorii de risc cardiovascular s-au înmulțit în ultimii ani.
„În anii ’90, a avea un pacient de 20 de ani cu hipertensiune arterială te conducea automat la diagnosticul de hipertensiune secundară, secundară bolii unui alt organ. La ora actuală, din păcate, nu ne mai mirăm să avem pacienți obezi de 20 de ani, fumători, cu hipertensiune arterială”, a explicat cardiologul.
Medicul atrage atenția că obezitatea, diabetul zaharat, fumatul, sedentarismul și creșterea numărului de femei fumătoare contribuie împreună la apariția bolilor cardiovasculare la vârste tot mai mici. Obiectivul nu ar trebui să fie doar menținerea sănătății la 20 de ani, ci și la 30, 40, 50 sau chiar 80 de ani.
Palpitațiile nu indică mereu o boală
La pacienții tineri, palpitațiile ușoare și creșterile temporare ale tensiunii pot fi legate de stres și suprasolicitare. Aceste manifestări nu înseamnă automat că este necesar un tratament medicamentos, deoarece organismul poate compensa uneori efectele factorilor de stres.
În cazul unor valori tensionale ușor crescute, medicul recomandă mai întâi monitorizarea, renunțarea la fumat și reducerea suprasolicitării. Tratamentul ar trebui început atunci când investigațiile confirmă existența unei boli și mecanismele de compensare ale organismului nu mai sunt suficiente.
Genetica influențează riscul cardiovascular, dar nu reprezintă singura explicație. Bolile cardiace strict genetice sunt rare; printre exemple se numără cardiomiopatia hipertrofică obstructivă, afecțiune care poate apărea la mai mulți membri ai aceleiași familii și care impune evaluarea cardiologică a rudelor.
Majoritatea afecțiunilor întâlnite la copii și tineri sunt congenitale, nu neapărat genetice. În cazul riscului cardiovascular, contribuția este împărțită aproximativ egal între ereditate și factorii de mediu. Un istoric familial de boală cardiovasculară apărută înainte de 40 de ani necesită o atenție sporită.
Colesterolul crescut poate necesita tratament indiferent de vârstă. În anumite situații, medicul poate recomanda statine inclusiv copiilor cu vârsta de peste 12 ani.
Când este necesar consultul
Consultul cardiologic anual este recomandat, în general, după vârsta de 50 de ani, însă această limită depinde de factorii de risc. O persoană activă, nefumătoare, normoponderală, cu tensiune și colesterol normale și fără antecedente familiale importante are un risc mai redus decât un tânăr cu diabet, obezitate sau dependență de tutun.
În cazul celor din urmă, monitorizarea trebuie făcută mai atent și mai frecvent. Dr. Dan Iliescu subliniază că, atunci când aveți grijă de sănătate și țineți sub control factorii de risc, vizitele medicale pot fi mai rare.
Mișcare și mai puțin zahăr
Pentru protejarea inimii, cardiologul recomandă activitate fizică susținută, practicată de trei până la cinci ori pe săptămână. Exercițiul ar trebui să fie ritmic și să dureze cel puțin 30 de minute, iar studiile indică beneficii pentru eforturile cuprinse între 30 și 60 de minute.
- alergare;
- mers pe jos;
- ciclism;
- înot;
- vâslit;
- fotbal, tenis și baschet.
Pentru cei care nu au timp să practice sport, mersul pe jos rămâne o variantă accesibilă. „Cel mai bun sport este mersul pe jos”, a spus medicul, adăugând că alergarea poate fi o alternativă pentru cei care vor să obțină mai mult într-un timp mai scurt.
În alimentație, specialistul recomandă reducerea dulciurilor concentrate și procesate. Zahărul adăugat se găsește în numeroase produse consumate zilnic, iar medicul consideră că, în prezent, acestea pot fi mai periculoase pentru sănătatea cardiovasculară decât grăsimile, asupra cărora s-a concentrat mult timp atenția.
Fumatul rămâne un factor important de risc, în special pentru femei. În jurul vârstei de 50 de ani, odată cu diminuarea protecției hormonale, efectele negative ale fumatului asupra inimii și vaselor de sânge devin mai pronunțate.