România ocupă din nou ultimul loc în Uniunea Europeană la inovare, într-un clasament în care această poziție se menține de mai bine de un deceniu. În același timp, consumul, principalul motor al creșterii economice, încetinește puternic, iar economia nu are încă o alternativă pregătită.
Ediția din 2026 a European Innovation Scoreboard, realizată de Comisia Europeană, plasează România pe locul 27 din 27. Victor Iancu atrage atenția că schimbarea guvernelor, a ciclurilor electorale și chiar a metodologiei de evaluare nu au modificat această situație.
„Poziția de cel mai slab inovator din Uniune nu s-a schimbat de mai bine de un deceniu. Am fost ultimii în 2016, ultimii în 2020, ultimii în 2025 și ultimii acum”, a declarat Victor Iancu.
România se află pe ultima poziție în Uniunea Europeană și la resurse umane. Performanțele cele mai slabe vizează ponderea tinerilor cu studii superioare, numărul doctoratelor noi și participarea adulților la programe de formare continuă.
La competențele digitale care depășesc nivelul de bază, România atinge doar 26% din media europeană. Investițiile companiilor în inovare reprezintă 13,3%, iar 72,8% dintre firmele românești nu desfășoară niciun fel de activitate de inovare, față de 31% la nivelul Uniunii.
Există însă și un contrast: România ocupă locul al șaselea în UE la exporturile de produse de înaltă tehnologie. „Exportăm tehnologie pe care, în bună parte, nu o deținem”, a explicat Victor Iancu.
Finanțarea cercetării rămâne redusă
Cheltuielile totale pentru cercetare și dezvoltare au reprezentat 0,46% din PIB în 2024, în condițiile în care media europeană este de 2,2%, iar ținta asumată este de 3%. În 2025, finanțarea publică a cercetării a coborât la 0,09% din PIB.
Această alocare înseamnă 18,8 euro pe locuitor, comparativ cu 288,9 euro, media europeană. În 2015, România aloca 20,8 euro pe locuitor pentru cercetare, fiind singurul stat membru care și-a redus finanțarea publică în ultimul deceniu.
Potrivit analizei, modelul de creștere bazat pe consum a mascat o perioadă această problemă, însă nu mai poate susține economia în aceleași condiții. Comisia Europeană și-a redus prognoza de creștere pentru România în 2026 la 0,1%, în timp ce vânzările din comerțul cu amănuntul au scăzut cu 5,3% în primele cinci luni ale anului.
Inflația a trecut de 10% în primăvară, deficitul bugetar a ajuns la 6,2% din PIB, iar datoria publică este estimată să se apropie de 63% din PIB în 2027. În modelul bazat pe împrumuturi, majorările de salarii și pensii stimulau cheltuielile, însă o parte importantă a banilor se întorcea în economiile altor țări.
O analiză a Comisiei Europene arată că aproximativ o treime din cumpărăturile gospodăriilor și aproape jumătate din investiții sunt reprezentate de bunuri produse în afara României. Trecerea la o economie bazată pe producție cu valoare adăugată ridicată ar necesita adoptarea tehnologiilor, susținerea companiilor românești și dezvoltarea unor produse proprii, brevete și mărci.
Digitalizarea ar putea aduce un avans economic important. Banca Mondială estima în martie 2026 un potențial de creștere între 10% și 15% prin adoptarea tehnologiilor digitale, iar ANIS evalua impactul la 14-16 miliarde de euro anual, echivalentul a aproximativ 5% din PIB.
România folosește însă prea puțin inteligența artificială în mediul de afaceri. În 2025, doar 5,2% dintre firme utilizau astfel de instrumente, cel mai redus nivel din Uniunea Europeană, comparativ cu media europeană de 20%.