Educația, gândirea critică și relația dintre inteligența artificială și creația umană au fost principalele teme discutate la masa rotundă „Creative Romania: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative”. Evenimentul a avut loc luni, 5 octombrie, la Biblioteca Centrală Universitară, în cadrul Romanian Creative Week X Bucharest 2026.
Dezbaterea a urmărit felul în care România își poate transforma resursele creative într-un ecosistem capabil să susțină artiștii și industriile creative pe termen lung. Discuțiile au vizat, de asemenea, accesul creatorilor români pe piețele internaționale și modalitățile prin care cultura poate fi finanțată mai eficient.
Dialogul a fost moderat de Marlene Herberth, curator în cadrul Romanian Creative Week și coordonator pentru cultură și educație al Bisericii Evanghelice C.A. din România. Întâlnirea a fost deschisă de Mirabela Grădinaru, care a susținut colaborarea dintre artiști, designeri, antreprenori, meșteșugari, instituții și comunități.
„Creativitatea nu se dezvoltă în izolare. Ea are nevoie de conexiuni, de oameni care vin cu idei, de instituții și de comunități care încurajează experimentul și curajul de a crea ceva nou. Industriile creative nu produc doar bunuri culturale, ci creează posibilități de dezvoltare pentru comunități”, a declarat Mirabela Grădinaru.
Educația, între AI și gândire critică
Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru educație și cercetare, a spus că formarea unei „Românii creative” trebuie să înceapă din primii ani de școală. El a criticat accentul pus pe memorare și reproducerea informațiilor și a susținut folosirea inteligenței artificiale ca instrument, fără ca aceasta să înlocuiască gândirea critică, creativitatea și educația umanistă.
„Soluția este să schimbăm paradigma educațională a societății. Copiii sunt foarte creativi, problema este că noi îi înregimentăm. Inteligența artificială, dacă nu o tratăm ca pe un instrument și nu încurajăm gândirea creativă a copiilor, s-ar putea să ne șablonizeze mintea și mai mult. Am auzit de multe ori că universitățile trebuie să colaboreze cu industriile creative. Eu cred că universitățile ar trebui să devină o industrie creativă și să iasă din zona de fabrică de diplome”, a afirmat acesta.
Teodor Frolu, membru fondator al Asociației Spațiu Urban București, a susținut că inteligența artificială nu trebuie privită ca un adversar al industriilor creative. În opinia sa, pe măsură ce activitățile standardizabile vor fi preluate de tehnologie, vor deveni mai importante manufactura, interacțiunea directă, emoția și relațiile dintre oameni.
Artistul vizual Andrei Cozlac, curator al New Media District al RCW și cadru didactic la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, a vorbit despre schimbarea modului în care este înțeleasă creativitatea. El a pledat pentru pregătirea copiilor într-un mediu în care tehnologia va avea un rol tot mai mare.
„Inteligența artificială face parte din următoarea etapă evolutivă a umanității. Întrebarea este ce se întâmplă când ajungem cu ea la copii și cred că soluția este să antrenăm cât mai mult gândirea critică”, a spus Andrei Cozlac.
Creatorii români și piețele externe
A doua parte a discuției s-a concentrat pe dificultățile întâmpinate de artiștii, designerii, cineaștii și muzicienii români care încearcă să ajungă în afara țării. Deși unii dintre ei au acces la scene și piețe internaționale, promovarea este încă susținută adesea prin eforturi individuale, fără un mecanism coerent la nivel național.
Designerul Ioana Ciolacu, curator al Romanian Fashion Week și președinte al Romanian Fashion Council, și-a prezentat propriul parcurs de la educație la industria modei. Ea a explicat că educația alternativă de tip Waldorf i-a oferit autonomie și libertatea de a face alegeri, iar participarea la competiții internaționale i-a facilitat accesul la experiența practică din moda profesionistă.
Andrei Boncea, producător de film și președinte al Alianței Producătorilor de Film, a analizat efectele AI asupra profesiilor creative. El a vorbit despre posibilitatea apariției „artistului-companie”, un creator care, cu ajutorul instrumentelor tehnologice, ar putea realiza singur o parte dintre sarcinile pentru care înainte era nevoie de echipe numeroase.
Din perspectiva industriei muzicale, Anca Lupeș, președinte RAW Music și fondator Mastering The Music Business, a cerut o implicare mai consistentă a statului în promovarea artiștilor români și în sprijinirea accesului lor pe piețele externe. Ea a indicat networkingul, participarea la evenimente profesionale internaționale și susținerea exportului cultural drept direcții esențiale, alături de o strategie culturală aplicată și de un mecanism public de finanțare pentru export.
Finanțarea culturii și reducerea birocrației
Bogdan Trâmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului din Ministerul Culturii, a pus accentul pe relația dintre tehnologie și finanțarea proiectelor culturale. El a spus că inteligența artificială ar putea prelua o parte din activitățile administrative, astfel încât artiștii să aibă mai mult timp pentru creație.
„Niciodată un proiect cultural scris cu AI nu va fi valoros, dar AI poate structura platforme de finanțare și modul în care sunt evaluate proiectele. Vom încerca să reducem birocrația spre zero, iar aici avem exemple de bune practici la nivelul UE”, a declarat Bogdan Trâmbaciu.
Antropoloaga Maria Rădan-Papasima, cofondatoarea Artropedia, a atras atenția că formularele și indicatorii cantitativi nu surprind întotdeauna efectele reale ale proiectelor culturale. Ea a propus ca inițiativele finanțate să fie evaluate și după finalizare, iar rezultatele să fie făcute publice pentru îmbunătățirea programelor viitoare.
Un laborator pentru industriile creative
Concluzia dezbaterii a fost că artiștii, instituțiile publice, organizațiile culturale, universitățile și mediul privat au nevoie de un cadru comun de lucru. Marlene Herberth a susținut dezvoltarea unor spații în care tinerii să poată experimenta și să-și formeze gândirea reflexivă și critică, prin alfabetizare culturală, media și digitală, acces la contexte internaționale și colaborări între artă, știință, tehnologie și meșteșug.
„Pentru ca aceste legături să se dezvolte, este nevoie de mai multă finanțare pentru experiment și de o asumare comună din partea instituțiilor publice, organizațiilor culturale, universităților și partenerilor privați. Miza Creative Romania este ca observatorul să devină un laborator în care să construim și să testăm împreună aceste condiții, astfel încât susținerea colaborărilor experimentale să devină o practică constantă a celor implicați în ecosistemele culturale”, a precizat Marlene Herberth.
Romanian Creative Week X Bucharest 2026 se desfășoară între 2 și 8 octombrie, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Evenimentul este organizat de Federația Patronatelor din Industriile Creative, înființată la Iași în 2011, care a derulat peste 100 de proiecte de promovare națională și internațională a industriilor creative.
Partenerii instituționali ai ediției sunt Primăria Municipiului București, ARCUB, Muzeul Național de Artă al României, TVR și Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” a Universității din București. Programul beneficiază de sprijinul unor parteneri precum UniCredit Bank, Ploom, Pepsi, Lancôme, L’Oréal Professionnel, Jidvei și Printco.