Asigurarea de sănătate le oferă pensionarilor acces la numeroase servicii medicale, dar nu acoperă toate cheltuielile asociate îmbătrânirii. Medicamentele, tratamentele stomatologice, unele dispozitive medicale și îngrijirea permanentă pot pune presiune pe bugetul personal.
Calitatea de asigurat și CASS
Potrivit Legii nr. 95/2006, pensionarii se numără printre categoriile asigurate în sistemul public de sănătate. Din august 2025, cei care au pensii de cel mult 3.000 de lei pe lună, inclusiv, nu plătesc CASS.
Pentru pensiile care depășesc acest prag, contribuția este de 10% și se aplică doar diferenței care trece de 3.000 de lei. Astfel, la o pensie de 4.000 de lei, CASS se calculează pentru 1.000 de lei, nu pentru întreaga sumă. Regula rezultă din Legea nr. 141/2025, care a modificat Codul fiscal și legislația din domeniul sănătății.
Calitatea de asigurat permite accesul la pachetul de bază, cu respectarea condițiilor stabilite de CNAS și prin furnizori aflați în contract cu casele de asigurări. Printre serviciile disponibile se numără:
- consultații la medicul de familie și la medicul specialist;
- analize și investigații recomandate;
- servicii spitalicești;
- anumite dispozitive medicale, precum proteze, orteze, echipamente pentru oxigenoterapie, dispozitive pentru incontinență sau pentru mers.
Decontarea nu este automată pentru orice serviciu sau produs. În funcție de situație, este nevoie de bilet de trimitere, prescripție medicală ori de apelarea la un furnizor care are contract cu casa de asigurări. Dacă dispozitivul ales costă mai mult decât suma decontată, diferența este plătită de pacient.
Limitele îngrijirii la domiciliu
CNAS poate acoperi îngrijiri medicale la domiciliu pentru persoanele care nu se pot deplasa și îndeplinesc criteriile prevăzute de norme. Serviciile sunt destinate, în principal, pacienților încadrați în stadiile ECOG 3 și ECOG 4, adică persoanelor care nu își mai pot desfășura activitățile casnice, petrec peste jumătate din timp în pat sau sunt complet imobilizate.
Pentru un adult, perioada poate ajunge la cel mult 90 de zile în ultimele 11 luni, inclusiv în mai multe episoade. În cazul pacienților oncologici și al minorilor, limita poate urca la 180 de zile. Îngrijirile pot include perfuzii, tratamentul plăgilor și kinetoterapie.
Faptul că procedura medicală este decontată nu înseamnă că toate medicamentele și materialele necesare sunt gratuite. Acest tip de servicii nu înlocuiește un îngrijitor care să asigure zilnic hrana, igiena, menajul, supravegherea sau ajutorul la deplasare.
Cât costă medicamentele
Tratamentul medicamentos reprezintă una dintre cele mai constante cheltuieli la vârste înaintate. Pensionarii cu venituri din pensii de până la 2.020 de lei pe lună pot beneficia de o compensare de 90% din prețul de referință pentru medicamentele din sublista B, în limita a 330 de lei lunar, calculată la acest preț.
Compensarea nu se raportează neapărat la suma cerută de farmacie. Dacă prețul produsului este mai mare decât prețul de referință, diferența rămâne în sarcina pacientului. Pentru pensiile care depășesc plafonul, procentul de compensare depinde de lista în care este încadrat medicamentul, în timp ce produsele necompensate și cele fără prescripție se achită integral.
Datele OECD arată că sursele publice acoperă în România aproximativ jumătate din cheltuielile cu medicamentele, sub nivelul mediu înregistrat în statele OECD.
Stomatologia rămâne costisitoare
Serviciile stomatologice sunt incluse doar parțial în pachetul public, iar finanțarea disponibilă este limitată. Numărul cabinetelor care lucrează în contract cu CNAS este redus, astfel că multe tratamente ajung să fie plătite direct de pacienți.
Implanturile și o mare parte dintre lucrările protetice nu sunt acoperite integral și pot genera costuri importante. Potrivit Manualului european de practică stomatologică 2026, aproximativ 95% dintre îngrijirile dentare din România sunt finanțate privat, prin plăți directe sau prin asigurări voluntare. Finanțarea publică reprezintă circa 5%, față de o medie de 34% la nivelul Uniunii Europene.
În 2024, 16% dintre adulții din România care aveau nevoie de tratamente dentare nu au primit îngrijirile necesare. Proporția a ajuns la 44% în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie, comparativ cu 13% pentru adulții care aveau venituri peste pragul sărăciei.
Cât plătesc pacienții direct
În 2023, plățile făcute direct de pacienți au reprezentat aproximativ 23% din totalul cheltuielilor de sănătate din România, față de aproape 16% în Uniunea Europeană. Cea mai mare parte a acestor sume a fost alocată medicamentelor, urmată de stomatologie și de consultațiile sau celelalte servicii medicale din ambulatoriu.
- 57% din plățile directe au mers către medicamente;
- 18% au fost cheltuite pentru servicii stomatologice;
- 9% au revenit consultațiilor și altor servicii medicale ambulatorii.
Finanțarea publică acoperea în 2023 aproape toate costurile îngrijirilor spitalicești, însă doar aproximativ jumătate din cheltuielile pentru medicamente. În stomatologie, ponderea finanțării publice era de aproximativ 7%, potrivit raportului „Country Health Profile 2025”, realizat de Comisia Europeană, OECD și Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate.
Același raport arată că România a avut în 2023 cheltuieli de sănătate de aproximativ 1.800 de euro pe locuitor, ajustate la puterea de cumpărare. Nivelul a fost sub jumătate din media Uniunii Europene, de 3.832 de euro pe locuitor, iar cheltuielile au reprezentat 5,8% din PIB.
Îngrijirea pe termen lung
Persoanele care își pierd autonomia pot avea nevoie de ajutor permanent, iar această componentă nu este acoperită automat de CNAS. Hrănirea, igiena, supravegherea continuă și activitățile gospodărești presupun, de regulă, plata unui îngrijitor, a unui serviciu privat sau a unui loc într-un centru rezidențial.
Nici internarea într-un cămin pentru persoane vârstnice nu este automat gratuită. Conform Legii nr. 17/2000, contribuția se stabilește individual, în funcție de costul întreținerii și de veniturile persoanei vârstnice. În anumite situații, diferența poate fi achitată de susținătorii legali.
Raportul privind starea sănătății în România în 2025 arată că îngrijirea pe termen lung are o pondere redusă în cheltuielile de sănătate, sub media europeană. Această situație lasă o parte importantă a costurilor în sarcina familiilor, mai ales atunci când persoana vârstnică are nevoie de asistență zilnică.
În România trăiesc între 100.000 și 115.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 90 de ani, potrivit datelor Institutului Național de Statistică bazate pe Recensământul Populației și Locuințelor din 2021 și pe actualizările anuale ale populației rezidente. Această categorie reprezintă aproximativ 0,6%-0,7% din populația rezidentă a țării.