Fraude de proporții în sistemul medical românesc: spitale și cabinete au raportat consultații și internări fictive, inclusiv pentru pacienți care nu mai erau în viață. Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a dezvăluit mecanismele prin care banii publici din sănătate sunt deturnați, estimând pierderile la între 5 și 10% din bugetul total.
Dintr-un buget de 18 miliarde de euro, un procent de 10% reprezintă o sumă uriașă, a subliniat Moldovan. Acesta a precizat că nu dorește să facă publice toate metodele de fraudare identificate, pentru a nu oferi idei altor actori din sistem și pentru că investigațiile sunt în curs de desfășurare.
Unul dintre cazurile concrete descrise de șeful CNAS implică un soft de cabinet care programa automat pacienți vulnerabili la investigații fictive și raporta automat serviciile în sistemul casei de asigurări. Frauda a fost descoperită printr-un detaliu elementar: „Au uitat un amănunt, zic eu foarte important, să întrebe dacă pacienții mai sunt în viață și așa i-am descoperit”, a spus Moldovan.
Pe lângă fraudele directe, președintele CNAS a semnalat și o disfuncționalitate structurală gravă legată de „influențele salariale”. Acest mecanism, gândit inițial ca o soluție temporară pentru acoperirea majorărilor salariale din sistem, a ajuns să depășească valoarea totală a serviciilor spitalicești: 17 miliarde de lei servicii față de peste 17 miliarde de lei completări salariale.
Horațiu Moldovan a criticat și modul în care sunt stabilite prețurile medicamentelor, arătând că CNAS are un rol pasiv în acest proces. Ministerul Sănătății stabilește prețurile, Agenția Națională a Medicamentului decide includerea pe listele de compensare, iar CNAS este obligată să plătească fără a avea putere de decizie. „Nu este normal”, a concluzionat președintele instituției.
Serviciile furnizate de spitalele din România sunt decontate la valori inferioare costurilor reale, a mai precizat Moldovan, ceea ce creează presiuni suplimentare asupra unui sistem deja suprasolicitat. Reforma mecanismului de finanțare, inclusiv integrarea influențelor salariale în tariful pe caz ponderat, rămâne, în opinia sa, o prioritate urgentă.