Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) solicită introducerea și finanțarea serviciilor de navigare a pacienților în traseele oncologice. Organizația atrage atenția că aproape unul din cinci decese provocate de cancer în România este asociat cancerului pulmonar, principala cauză de mortalitate oncologică.
În cadrul Lunii de conștientizare a cancerului pulmonar, FABC cere autorităților sanitare, societăților medicale, furnizorilor de servicii și organizațiilor de pacienți să stabilească un mecanism comun pentru coordonarea îngrijirii. Scopul este ca accesul la investigații și tratament să se transforme într-un parcurs medical clar și continuu.
Federația propune ca serviciile de navigare să acopere toate etapele, de la apariția suspiciunii și confirmarea diagnosticului până la tratament și monitorizare. Navigatorii ar urma să îi ajute pe pacienți cu programările, comunicarea dintre servicii, orientarea în sistem și identificarea resurselor disponibile.
Ce solicită organizația pacienților
- stabilirea atribuțiilor și competențelor navigatorilor, precum și a modului în care aceștia colaborează cu echipa medicală;
- includerea navigării în traseele oncologice existente, de la suspiciune până la monitorizarea pacientului;
- crearea unor mecanisme stabile de finanțare și decontare;
- testarea și evaluarea serviciilor prin indicatori precum timpul până la diagnostic, momentul începerii tratamentului, continuitatea îngrijirii și experiența pacientului.
FABC susține că problema nu este doar existența investigațiilor sau a tratamentelor, ci și capacitatea pacientului de a ajunge la serviciul potrivit, în locul potrivit și la momentul potrivit. Diagnosticarea în stadii avansate, III și IV, reduce puternic șansele de supraviețuire la cinci ani: acestea ajung la aproximativ 5%, față de 65% în stadiul I.
Cancerul pulmonar provoacă mai multe decese în România decât cancerul colorectal și cancerul de sân împreună. Evaluarea rapidă este importantă inclusiv pentru persoanele care nu fumează, iar medicul de familie poate identifica semnele de alarmă și poate îndruma pacientul către investigații și specialiști.
Conform regulilor CNAS, persoanele neasigurate pot beneficia de servicii pentru depistarea și confirmarea unei suspiciuni de cancer, decontate prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate. FABC subliniază însă că dreptul la un serviciu medical nu îi arată automat pacientului unde să meargă, în ce ordine trebuie făcute investigațiile, ce documente sunt necesare sau care este următorul specialist.
„Nu este suficient să spunem că investigațiile și tratamentele sunt disponibile dacă pacientul trebuie să descopere singur unde să meargă, pe cine să sune și cum să depășească întârzierile. Pentru un pacient care tocmai a primit o suspiciune sau un diagnostic de cancer, fiecare etapă neclară înseamnă timp pierdut, incertitudine, presiune suplimentară și chiar, în unele cazuri, progresia bolii. Problema coordonării traseului oncologic este deja documentată, iar nevoia navigatorilor de pacienți este recunoscută inclusiv în Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului. Nu mai discutăm, așadar, dacă navigarea este necesară, ci cum o transformăm într-un serviciu efectiv, accesibil pacienților. Cerem ca navigarea pacienților să fie recunoscută, integrată în traseele oncologice și susținută prin mecanisme clare de finanțare. Niciun pacient cu un diagnostic de cancer nu ar trebui lăsat singur în fața sistemului”, a declarat Cezar Irimia, președintele FABC.
Medicul de familie Flavius Pavelescu consideră că acesta este adesea primul profesionist care observă semnele de alarmă și începe evaluarea pacientului. În opinia sa, navigatorii pot completa activitatea echipei medicale și pot reduce dificultățile întâmpinate de persoanele care au acces limitat la servicii.