Palpitațiile reprezintă senzația că inima bate prea rapid, prea puternic sau într-un ritm neregulat. Ele pot apărea și fără o afecțiune cardiacă, însă episoadele repetate sau prelungite trebuie evaluate medical.
Stresul, efortul fizic, consumul de cafeină, anemia și bolile tiroidei se numără printre cauzele posibile. În alte situații, senzațiile pot fi provocate de aritmii, adică tulburări ale ritmului sau ale transmiterii impulsurilor electrice în inimă, explică Dr. Mădălina Iurașcu-Botezatu, medic specialist cardiologie.
Când sunt necesare investigații
Solicitarea unei evaluări cardiologice devine importantă atunci când palpitațiile se asociază cu alte manifestări. Printre semnele care necesită clarificare se află:
- amețeala;
- pierderea stării de conștiență;
- durerea în piept;
- senzația de lipsă de aer;
- scăderea toleranței la efort.
O electrocardiogramă realizată în repaus poate să nu surprindă cauza, mai ales dacă episodul s-a încheiat înainte de consultație. Pentru simptomele care reapar, medicul poate recomanda monitorizarea Holter sau alte dispozitive capabile să înregistreze activitatea inimii pe o perioadă mai lungă, astfel încât manifestările să poată fi comparate cu ritmul cardiac.
De la bătăi premature la blocuri
Tulburările de ritm și de conducere au forme variate. Unele bătăi premature nu au o semnificație majoră, în timp ce fibrilația atrială, tahicardiile și blocurile cardiace pot necesita o evaluare și o abordare diferite.
Manifestările depind de tipul problemei și pot lipsi complet sau pot include palpitații, amețeli, leșin și reducerea rezistenței la efort. După stabilirea diagnosticului, tratamentul poate presupune medicamente, ablație prin cateter ori implantarea unui stimulator cardiac.