SpaceX a cerut aprobarea pentru lansarea unui milion de sateliți, destinați inclusiv susținerii infrastructurii de procesare necesare inteligenței artificiale. Planul lui Elon Musk se înscrie într-o cursă spațială tot mai intensă, care îi determină pe astronomi să avertizeze asupra poluării luminoase și a acumulării deșeurilor orbitale.
Peste 18.000 de sateliți activi se află în prezent în jurul Pământului, față de puțin peste 1.000 în urmă cu un deceniu. Numărul obiectelor lansate într-un singur an a atins un nou record: 4.510 în anul trecut, comparativ cu 2.903 în 2023.
Cele mai multe dispozitive sunt utilizate pentru comunicații, inclusiv în megaconstelații precum Starlink, care oferă internet de mare viteză. Altele au roluri distincte:
- navigație GPS;
- prognoze meteorologice;
- cercetare științifică;
- monitorizarea și conservarea faunei sălbatice;
- activități militare, inclusiv supravegherea altor sateliți.
Datele CelesTrak indică aproximativ 16.500 de sateliți activi pe orbita joasă a Pământului în septembrie 2026. Specialiștii consideră că situația poate fi încă gestionată, însă extinderea rapidă a constelațiilor ar putea schimba semnificativ echilibrul actual.
Planul SpaceX pentru inteligența artificială
Elon Musk consideră că centrele de date amplasate în spațiu ar putea reduce presiunea pusă de consumul uriaș de energie al sistemelor de inteligență artificială. Sateliții ar avea acces aproape permanent la energia solară și ar beneficia de spațiul disponibil pe orbită.
Proiectul a fost descris ca un prim pas spre o civilizație de tip II pe scara Kardashev, care clasifică societățile în funcție de energia pe care o pot utiliza. Pământul nu a atins însă nici nivelul de tip I, asociat folosirii întregii energii disponibile pe planetă.
Pentru a-și susține planurile, SpaceX intenționează să construiască în Louisiana o bază de lansare evaluată la 100 de miliarde de dolari. Complexul ar urma să aibă o suprafață de peste opt ori mai mare decât Manhattanul și să permită mii de lansări Starship în fiecare an.
Fiecare rachetă ar putea transporta până la 200 de tone pe orbită, iar obiectivul companiei este atingerea unui ritm de o lansare pe oră. Prin comparație, în prezent o rachetă pleacă de pe Pământ, în medie, la fiecare 29 de ore.
Riscurile aglomerării orbitei
Creșterea numărului de sateliți amplifică temerile legate de sindromul Kessler. Acest scenariu presupune o reacție în lanț provocată de ciocniri între obiectele aflate pe orbită, în urma cărora s-ar forma un nor dens de fragmente.
O asemenea concentrație de deșeuri ar putea îngreuna sever lansările sau chiar le-ar putea face imposibile, izolând practic omenirea de spațiu. Specialiștii susțin, în acest context, necesitatea unor reguli internaționale obligatorii pentru coordonarea activităților pe orbita joasă și limitarea deșeurilor.
Google testează centre de date orbitale
SpaceX nu este singura companie care analizează folosirea spațiului pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Google a anunțat proiectul Suncatcher, prin care intenționează să testeze centre de date amplasate pe orbită.
Primii sateliți prototip ai proiectului ar urma să fie lansați la începutul anului viitor. Statele Unite urmăresc, la rândul lor, extinderea activităților spațiale până la 1.000 de lansări de rachete pe an de pe teritoriul american.
Megaconstelațiile și centrele de date orbitale ar putea transforma și aspectul cerului observat de la sol. Dacă milioane de sateliți ar ajunge să orbiteze planeta, obiectele artificiale în mișcare ar deveni tot mai numeroase, iar observațiile astronomice și urmărirea stelelor căzătoare ar fi din ce în ce mai dificile.