Orașele europene sunt tot mai expuse efectelor schimbărilor climatice asupra sănătății, însă măsurile de adaptare avansează prea lent. Un studiu care analizează 28 de indicatori în 850 dintre cele mai mari orașe ale continentului arată că valurile de căldură, incendiile, bolile infecțioase și polenul reprezintă amenințări în creștere pentru milioane de locuitori.
Riscurile nu sunt distribuite uniform. În orașele din sudul Europei, mortalitatea asociată caniculei a crescut cu aproape 161% între perioadele 1991-2000 și 2015-2024, iar riscul de incendii forestiere s-a majorat cu 7% între 2003 și 2023.
În Europa de Est, condițiile climatice favorabile transmiterii febrei dengue au devenit cu 369% mai frecvente în intervalul 2015-2024 față de perioada 1982-2010. Totodată, concentrațiile de polen s-au dublat în orașele din sudul și estul continentului.
Măsurile locale au efecte vizibile
Cercetătorii au inventariat peste 1.500 de acțiuni de adaptare implementate în orașele europene. Printre acestea se numără sistemele de avertizare timpurie, extinderea zonelor cu vegetație, crearea spațiilor verzi și protejarea localităților împotriva inundațiilor.
- plantarea de arbori și dezvoltarea spațiilor verzi;
- folosirea unor materiale de construcție care absorb mai puțină căldură;
- îndepărtarea asfaltului și a altor suprafețe impermeabile;
- încurajarea mersului pe jos și a deplasărilor cu bicicleta;
- extinderea transportului public;
- integrarea alertelor timpurii în planurile urbane pentru perioadele de caniculă.
În 88% dintre cele 533 de orașe cu peste 100.000 de locuitori evaluate pentru acest indicator, temperatura de la suprafața urbană a scăzut între 2014 și 2019. Reducerea medie a fost de 0,7 grade Celsius, iar cele mai mari scăderi au fost observate în localitățile care au aplicat cele mai multe măsuri de ecologizare.
Cathryn Tonne, co-coordonatoarea proiectului Lancet Countdown Europe, a evidențiat diferențele regionale atât în ceea ce privește expunerea la riscurile climatice, cât și capacitatea orașelor de a le gestiona. Ea a considerat surprinzător faptul că multe dintre soluțiile necesare sunt deja cunoscute, dar sunt aplicate într-o măsură redusă.
Obstacolele din planurile urbane
Evaluarea are și limite, deoarece cele mai multe date sunt disponibile la nivelul întregului municipiu. Acest lucru poate ascunde diferențe importante între cartierele aceluiași oraș. În plus, lipsa informațiilor a împiedicat analizarea unor efecte, inclusiv costurile pe care schimbările climatice le generează pentru sistemele de sănătate.
Autorii avertizează că adaptarea este încetinită de dificultăți financiare și tehnice, dar și de un angajament politic insuficient. Ei susțin că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie combinată cu transformarea orașelor, deoarece scăderea poluării atmosferice ar produce beneficii directe pentru sănătate.
Printre prioritățile recomandate se află consolidarea sistemelor de avertizare, regândirea urbanismului și a transporturilor, plantarea de arbori, reducerea suprafețelor care rețin căldura și încurajarea mobilității active. Europa se încălzește în prezent de aproximativ două ori mai repede decât media mondială, ceea ce face necesară accelerarea acestor intervenții.