Utilizarea malițioasă a Inteligenței Artificiale și un conflict nuclear sunt considerate de Comisia Lancet printre amenințările care ar putea duce la dispariția umanității în următorii 75 de ani. Deși probabilitatea acestor scenarii este evaluată ca fiind redusă, amploarea efectelor ar putea provoca o „apocalipsă asupra umanității”.
Comisia Lancet privind amenințările globale la adresa sănătății în secolul XXI a analizat 17 riscuri majore pentru sănătatea oamenilor. Evaluarea a fost realizată de 35 de experți, care au estimat pierderile potențiale folosind indicatorul DALY, ce măsoară anii de viață sănătoasă pierduți prin boli, dizabilități sau decese premature.
Raportul arată că Inteligența Artificială ar putea fi folosită în mod abuziv, inclusiv pentru dezvoltarea unor arme biologice. În cazul unui război nuclear, particulele ajunse în atmosfera superioară ar putea bloca lumina solară și ar declanșa o foamete de proporții globale.
„Utilizarea maliţioasă a inteligenţei artificiale – inclusiv pentru arme biologice – şi un conflict nuclear însoţit de o foamete nucleară implică riscuri de extincţie în următorii 75 de ani”, se arată în raport.
Un editorial publicat odată cu raportul în revista The Lancet avertizează că amploarea pagubelor, dacă aceste riscuri s-ar materializa, „ar aduce o apocalipsă asupra umanităţii”. Experții subliniază însă că pentru fiecare dintre amenințările analizate există măsuri posibile de prevenire sau limitare.
Lista celor 17 amenințări
Pentru a fi incluse în analiză, riscurile trebuiau să aibă potențialul de a produce pierderi de cel puțin un miliard de ani de viață sănătoasă și să poată fi abordate prin soluții concrete. Lista include:
- utilizarea malițioasă a Inteligenței Artificiale;
- conflictul nuclear și foametea nucleară;
- poluarea aerului;
- rezistența la antimicrobiene;
- malnutriția infantilă;
- colapsul climatic;
- conflictele convenționale;
- reducerea ajutorului extern;
- consumul excesiv de alcool;
- hipertensiunea arterială;
- inegalitatea veniturilor;
- nivelul scăzut de educație;
- pandemiile naturale;
- obezitatea;
- problemele de sănătate mintală;
- fumatul;
- îmbătrânirea nesănătoasă.
Christopher Murray, copreședinte al comisiei și director al Institutului pentru Metrică și Evaluare a Sănătății din cadrul Universității din Washington, a declarat că deciziile luate de lideri în prezent vor influența sănătatea și bunăstarea generațiilor următoare.
Ibrahim Abubakar, profesor de epidemiologia bolilor infecțioase la University College London și membru al comisiei, a explicat că analiza nu urmărește să provoace panică. Potrivit acestuia, raportul le oferă factorilor de decizie, de la nivel național și internațional, o imagine asupra amenințărilor posibile și asupra impactului pe care îl pot avea măsurile adoptate astăzi.
Schimbările climatice și ajutorul extern
Scenariile analizate de experți arată că limitarea încălzirii globale la aproximativ 1,8 grade Celsius, în locul unei creșteri de 4,4 grade, ar putea preveni pierderea a 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă. Calculul a fost realizat prin compararea unor evoluții optimiste cu unele pesimiste pentru fiecare amenințare.
În țările cu venituri ridicate, cele mai importante riscuri pentru sănătate sunt asociate bolilor netransmisibile, printre care obezitatea și afecțiunile mintale. În statele cu venituri scăzute, nivelul redus de educație și malnutriția infantilă au o contribuție majoră la pierderea sănătății.
O reducere drastică sau o prăbușire a ajutorului internațional pentru sănătate ar putea produce pierderi de până la 1,5 miliarde de DALY până în 2100. Aproape 70% dintre acestea s-ar înregistra în Africa Subsahariană, regiune care suportă deja cea mai mare parte a poverii malnutriției infantile.
State donatoare importante, inclusiv Statele Unite și Marea Britanie, au anunțat în ultimul an diminuări semnificative ale fondurilor destinate ajutorului extern. Concluziile comisiei urmau să fie prezentate duminică la Summitul Mondial al Sănătății de la Berlin.
Evaluarea celor 17 amenințări va fi actualizată anual, pe măsură ce apar date noi și riscuri emergente. Autorii recomandă investiții în inovații tehnologice, consolidarea sistemelor de sănătate și finanțarea capacităților de anticipare, prevenire și pregătire înainte ca aceste amenințări să se transforme în crize.