Fermierul gălățean Doru Nanu afirmă că a obținut 3.900 de kilograme de floarea-soarelui la hectar după ce a eliminat fertilizarea clasică cu azot. În locul acesteia, a introdus în tehnologie produse biologice și un biostimulator pe bază de alge.
Decizia a fost luată într-o zonă în care seceta afectează frecvent culturile. Potrivit fermierului, floarea-soarelui poate reprezenta o alternativă mai sigură la porumb, deoarece tolerează mai bine lipsa apei și are un preț de valorificare considerat bun.
Tehnologia bazată pe microorganisme
Doru Nanu a denumit generic noua verigă tehnologică NART. Aceasta include produse formulate cu bacterii specializate în eliberarea fosforului din sol, mobilizarea potasiului și fixarea azotului atmosferic, precum și Trichoderma, despre care fermierul spune că ajută la protecția împotriva problemelor fungice.
Aplicarea s-a făcut foliar, împreună cu un biostimulator pe bază de alge. Fermierul a folosit produsele în două treceri, la erbicidare și ulterior, în momentul tratamentului fungic sau insecticid, cu doze de 1,5-2 litri la hectar pentru fiecare aplicare.
Costuri mai mici, producție mai mare
Potrivit calculelor prezentate de Doru Nanu, renunțarea la azot a redus la jumătate cheltuielile pentru fertilizare. El susține că, în tehnologia anterioară, plătea cu 600-700 de lei mai mult la hectar, dar obținea cu 500-600 de kilograme mai puțin.
Fermierul estimează că noua abordare i-a adus un spor de aproximativ 500 de kilograme la hectar față de rezultatele obținute prin metoda clasică. Afirmațiile privind producția și costurile aparțin fermierului.
Rezultate și la cultura grâului
Experiența cu produsele biologice a fost extinsă și la grâu. Doru Nanu spune că a recoltat, în medie, 6.500 de kilograme la hectar, iar producția a avut indici de panificație de 15,5% proteină, 30% gluten și o greutate hectolitrică de 80.
Grâul a fost vândut din câmp cu 1.070 de lei pe tonă. Soiul utilizat are un potențial de aproximativ șapte tone la hectar, însă fermierul apreciază că principalul avantaj îl reprezintă calitatea recoltei.
Rapița, scoasă din plan
Pentru toamnă, Doru Nanu a decis să nu mai înființeze cultura de rapiță. El a invocat costurile ridicate, necesitatea tratamentelor aplicate în sezonul rece, riscul de îngheț și posibilitatea reducerii densității plantelor.
În ferma de familie, rotația culturilor va include în continuare grâu și floarea-soarelui, alături de lucernă și porumb.