Moartea Dariei Shipilova, cercetătoare în vârstă de 28 de ani la Institutul de Cercetare Anticiumă din Irkutsk, a determinat măsuri de izolare și verificări medicale în Siberia. Autoritățile ruse susțin că femeia a murit de o pneumonie de origine necunoscută și resping existența unui focar de ciumă, însă lipsa unor explicații complete a alimentat suspiciunile privind un posibil incident într-un laborator cu risc ridicat.
Shipilova a fost internată cu simptome respiratorii și a murit pe 2 octombrie. Aproximativ 200 de persoane care au intrat în contact cu ea au fost plasate sub supraveghere, iar institutul și spitalul în care a fost tratată au intrat în carantină.
În presa locală au apărut speculații potrivit cărora cercetătoarea ar fi spart un recipient cu bacteria responsabilă de ciumă. Ipoteza unui accident de laborator nu a fost confirmată oficial de autoritățile ruse.
Rezultatele verificărilor din Rusia
Pe 8 octombrie, Rospotrebnadzor a negat informațiile privind îmbolnăvirea unei a doua persoane care ar fi intrat în contact cu cercetătoarea. Instituția a calificat drept false mesajele distribuite pe rețelele sociale și a anunțat încheierea verificărilor pentru persoanele expuse.
Aproape 5.000 de teste de laborator nu au identificat microorganisme patogene periculoase. Totuși, autoritățile nu au precizat cauza exactă a pneumoniei și nu au confirmat că decesul a fost provocat de ciumă.
Rospotrebnadzor susține, de asemenea, că testele nu au găsit dovezi care să lege boala de microorganismele studiate de Shipilova la institut. Până la 9 octombrie, Moscova afirma că nu există un risc de epidemie.
OMS cere informații suplimentare
Organizația Mondială a Sănătății nu a confirmat existența unui focar de ciumă în Siberia, dar consideră că datele transmise de Rusia nu sunt suficiente pentru clarificarea cazului. Maria Van Kerkhove, directoarea interimară a Departamentului pentru Epidemii și Pandemii al OMS, a declarat că organizația nu cunoaște agentul patogen care ar fi dus la moartea cercetătoarei.
OMS a primit răspunsuri la solicitările inițiale, însă a cerut detalii suplimentare despre cauza îmbolnăvirii și despre agenții patogeni pentru care au fost efectuate testele. În lipsa acestor informații, suspiciunea unui focar de ciumă nu poate fi tratată drept un fapt confirmat.
Reacții în țările vecine
Kazahstanul și Kârgâzstanul au intensificat supravegherea sanitară la frontiere după apariția informațiilor despre posibila expunere la un agent patogen periculos. Controalele vizează persoanele, vehiculele și transporturile care trec granița, iar măsurile au caracter preventiv.
Și Uzbekistanul a anunțat acțiuni de precauție, în timp ce instituțiile europene urmăresc situația. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor a transmis că suspiciunea privind un focar de ciumă nu este confirmată și că nu există informații despre cazuri secundare sau despre transmitere susținută de la om la om.
Comparația cu Cernobîl
Lipsa detaliilor publice și retragerea unor articole apărute inițial în presa rusă au alimentat discuțiile despre transparența autorităților. Unele analize au comparat modul de comunicare din acest caz cu reacțiile sovietice la epidemia de variolă din Moscova, incidentul cu antrax de la Sverdlovsk și accidentul nuclear de la Cernobîl.
În cazul dezastrului nuclear din 1986, autoritățile sovietice au recunoscut cu întârziere amploarea accidentului și nu au avertizat imediat populația asupra pericolului radioactiv. Comparația evidențiază suspiciunile legate de comunicarea actuală, dar nu demonstrează că în Siberia a avut loc un accident de laborator sau că incidentul are aceeași amploare.